Reabilitarea si izolarea termica a locuintei reprezinta unul dintre cele mai economice moduri de reducere a consumului de energie si se poate face prin mai multe metode. Cele mai uzuale sunt:

* Izolații termice cu polistiren
* Izolatii termice cu vată minerală

Polistirenul, fie el expandat sau extrudat, a pornit ca scârţâitoare în jocurile copiilor, a fost revitalizat de constructori ca material termoizolant și promovat de primării în programele de reabilitare termică. Este utilizat la construcția a aproape tuturor caselor și blocurilor noi, iar avantajele sunt imediat vizibile.

 

Izolarea termica a locuinței reprezintă unul dintre cele mai economice moduri de reducere a consumului de energie, iar cu toții știm cât este de important în această perioadă să economisim. Conform statisticilor 30-35% din căldura dintr-o locuința (la bloc) se pierde prin pereții exterior și 15% prin acoperiș (la bloc), ceea ce înseamnă o factura mult mai mare în perioada de iarna. Totodată în sezonul de vară, dacă nu avem aer condiționat, căldura o sa ne copleșească pe timpul zilei iar dacă avem aer condiționat factura ne va face să ne pară rău de achiziția acestuia. Astfel, termoizolarea este benefică atât în sezonul rece cât și în anotimpurile călduroase. Termoizolarea nu va permite supra încălzirea locuinței pe timpul verii, ea menținând temperatura din interior constantă. Din contra, în timpul iernii, termoizolarea împiedică pierderea căldurii din locuință înspre exterior.

izolatii termice polistiren, reabilitare termica, izolatie casa
Dacă izolația a fost instalată cum trebuie, când afară temperatura se apropie de cea a înghețului, înăuntru, fără să fie pornită căldura, sunt 20 de grade Celsius. Consumul de energie scade, fericitul posesor al unei case izolate plătește mai puțin.

Totuși, în timp încep să se observe și lucrurile mai puțin bune ale acestui tip de izolație. Cauzat în mare măsură și de felul în care a fost montat, polistirenul, deci și pereții clădirii, își pierd aspectul plat și devin văluriți. Dacă legăturile dintre panouri nu au fost strânse cum trebuie, apar așa-numitele punți termice, ceea ce duce la condens. Umiditatea din casă se transformă repede în mucegai și igrasie. Mai ales în cazul polistirenului extrudat. Legăturile ne etanșe dintre panouri aduc însă o problemă chiar mai spinoasă, pentru unii, decât umiditatea – șoriceii.

 

Alegerea termoizolației potrivite în funcție  de raportul calitate – preț

Cei mai multi dintre noi vor alege întotdeauna materialul izolator termic în funcție de preț, ceea ce este total greșit. Izolația termică trebuie să asigure un grad de izolare termică necesar, nu doar să “bifăm” că am izolat termic casa sau apartamentul. Astfel când comparăm 2-3 produse izolatoare termic, o foarte mare importanta, la fel de mare ca și prețul,îl au atât valorile lui λ  (coeficientul de conductivitate termica) cât și grosimile materialelor izolatoare comparate. Cu alte cuvinte, dacă nu cunoști cei doi parametri și compari produsele doar la nivel de pret, e ca si cum ai compara mere cu pere.

 

Tipuri de izolare termica

Polistirenul Extrudat este mai rigid și mai compact decât polistirenul expandat. Ca o comparație aproximativă, în funcție de grosime, un polistiren extrudat cu grosimea de 5 cm echivalează ca și capacitate izolanta cu maximum 7 cm grosime de polistiren expandat.

Totuși polistirenul recomandat pentru izolarea fațadei este polistirenul expandat (EPS) deoarece acesta este permeabil la vapori, având o structura celulara “cu pori deschiși”.  Astfel, deși are permeabilitate redusă, polistirenul expandat permite vaporilor de apă, acumulați în încăperi (mai ales iarna), să iasă în afara făcând ca riscul ca acești vapori să condenseze în interiorul pereților să fie mai mic.

Polistirenul extrudat (XPS) similar cu Poliuretanul (PUR) are o consistenta mai rigida și se recomanda pentru: terase circulabile, socluri, fundații și pereți de subsol, izolarea pardoselilor interioare și exterioare. Spre deosebire de polistirenul expandat acesta are o structura cu „celule închise” rezultând o rezistența la șoc superioară polistirenului expandat, absorbția de umiditate și de apă sunt practic zero. Astfel dacă acest tip de polistiren este folosit la fațadă există riscul, ca vaporii de apă, în migrația lor spre exterior, să condenseze în interiorul pereților și să-i deterioreze.

Mai scumpa, dar mai eficientă este vata minerală. Mai puțin folosită ca polistirenul este vata minerală (așa-zisă vată de sticlă, precum și vata minerală bazaltică), mai întâi pentru că este de cel puțin două ori mai scumpă, apoi și pentru că se crede că este toxică.

reabilitare termica vata minerala
Avantajul major față de polistiren vine însă când este vorba de incendii. Deși polistirenul rezistă destul de bine la flăcări, după o anumită temperatură se poate aprinde și întreține focul, emanând și un fum foarte toxic. Nu este și cazul vatei minerale, care nu arde, nu propagă și nici nu întreține focul. Dacă atât polistirenul, cât și vata minerală sunt materiale termoizolante, vata se comportă mult mai bine când vine vorba de izolația fonică. Un alt avantaj ar fi faptul că vata nu îşi modifică foarte mult forma, ceea ce nu este cazul cu polistirenul, care, supus intemperiilor, tinde să se deformeze.

Izolarea termica se poate face și cu celuloza ( hârtie reciclată ). Celuloza utilizată în panourile izolatoare provine din hârtie reciclată, care a fost tocată și amestecată cu acid boric, pentru a o ignifuga, și cu soluție antiseptică pentru a combate insectele și rozătoarele. Metoda este o soluție modernă și performantă de izolație termică și fonică, realizată prin injectarea fibrei de celuloză, sub presiune, în spațiul care se dorește izolat.

Mai exista și alte tipuri de izolații termice, dar prea puțin folosite la noi în țară, cum ar fi :

–          Izolare termica cu spuma din materiale organice ( soia )

–          Baloți de paie

–          Lână de oaie

–          Denimul ( pânza de doc ) reciclat

 

Share Button